Calendar ortodox 17 martie 2022. Creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Alexie, un exemplu de dragoste şi jertfă pentru Dumnezeu. În tradiţia populară, Alexie este considerat patron al vieţuitoarelor care iernează, în scorburi, sub pământ, pietre sau ape, şi care în această zi se trezesc la viaţă împreună cu toată natura.

Citeşte şi: Rugăciunea rostită în Săptămâna Mare. Alex Dima: “Dacă îi înţelegem sensul, poate fi spusă şi de un ateu”

Calendar ortodox 17 martie 2022

Legenda Sfântului Alexie se leagă de cetatea Romei şi tradiţiile înaintaşilor poporului român. Sfântul Alexie s-a născut la Roma , fiind unicul fiu al unor nobili. La vârsta căsătoriei a fost obligat de părinţi să se însoare cu o fată bogată. Se spune că în noaptea nuntii, Alexie şi-a părăsit proaspăta nevastă şi a luat calea bisericii, alegând să trăiască următorii 18 ani la o biserică îndepărtată.

A propovăduit credinţa şi cuvântul lui Dumnezeu. A dus o viaţă de austeră după regulile bisericeşti. Legenda spune că, în pelerinajele sale, Alexie a naufragiat în apropiere de Roma, locul naşterii sale. A revenit în casa părintească unde a trăit ca un străin, nefiind recunoscut de părinţi, după atâţia ani.

Şi-a trăit restul zilelor într-o colibă lângă casa părintească, luat în derâdere şi batjocorit de servitori, nerecunoscut de cei care i-au dat viaţă. A continuat să propovăduiască credinţa în Dumnezeu. Când a simţit să i se apropie sfârşitul şi-a scris povestea pe un petic de hărtie.

A murit în ziua de 17 martie 411. Abia după moarte a fost recunoscut de apropiaţi. A fost cinstit ca un sfânt , trupul său fiind îngropat în Buserica Sfântului Apostol Pavel. Se spune că moastele sale au vindecat multi oameni bolnavi, potrivit Calendarului Ortodox.

Obiceiuri populare

În tradiţia populară, sărbătoarea face parte din ciclu ritualic de înnoire a timpului, iar Alexie e considerat aducătorul primăverii, cel care face ca pământul să se dezgheţe, vieţuitoarele care au stat ascunse să se trezească şi gâzele să învie.

De Alexii nu se munceşte, iar femeile nu au voie să toarcă, să depene, să folosească foarfece, ace sau cuţite.

În această zi, atmosfera satelor şi spaţiul din jurul gospodariilor erau purificate prin fum şi zgomote de intimidare.

În sate de munte din Bucovina, în special în zona pomicolă, aspectul popular al Alexiilor încă mai poate fi întâlnit şi acum.

Se aprind focuri în care se aruncă fructe uscate sfinţite de Ziua Crucii, iar tinerii sar peste ele pentru a fi feriţi de boli. Din aceleaşi focuri, femeile iau cărbuni încinşi şi afumă gospodăriile pentru a le feri de dăunători, iar livezile şi grădinile să aibă rod bogat.

În alte zone, există obiceiul de a face amestecuri de mălai şi apă din care se pune câte puţin la fiecare dintre cele patru colţuri ale gospodăriei. Spiritele malefice, precum şi toate jivinele adăpostite în jurul casei în timpul iernii, sunt îndepărtate cu ajutorul zgomotelor făcute prin baterea în diferite obiecte metalice.

În unele locuri, Alexiile erau cunoscute şi sub denumirea de Ziua Şarpelui, deoarece se consideră că în aceasta zi şerpii ies din pământ după ce au hibernat timp de 6 luni, de la 14 septembrie până la 17 martie. În această zi, este interzis să se aducă lut şi surcele în casă, dar dacă a fost adus din vreme, este permis să se astupe cu el micile crăpături din case. Se spune că aşa i se astupă şi ochii şarpelui, să nu se poată apropia de casă şi să nu muşte omul.

Omul lui Dumnezeu Alexie este şi sfântul făcător de minuni pe ape şi, de Alexii, este şi Ziua Peştelui şi începe şi anul nou piscicol.

Se obişnuia ca de 17 martie, pescarii şi familiile lor să mănânce peşte crud pentru a fi feriţi de rele.

Se mergea la biserică, se sfinţea mâncarea făcută din peşte şi se împărţea, apoi se sfinţeau sculele şi bărcile, iar la final avea loc o masă tradiţională la Starostele Pescarilor.